logo
  • Anticamera
    022 44-11-85
  • Informații
    022 43-85-15
  • PREZENTARE ILUSTRATĂ

    Generalități

    Sinusurile paranazale sunt cavități de aer goale în oasele feței și capului, care, probabil, există pentru a reduce greutatea craniului și a amortiza creierul în timpul traumei  sinuzale, izolează craniul, asigură rezonanța în momentul vorbirii, conțin mecanisme de apărare împotriva florei patogene.

    Există 4 perechi de sinusuri – 2 sinusuri maxilare, 2 etmoidale, 2 frontale și 2 sfenoidale.

    Definiție

    Cabac VasileSinuzita reprezintă inflamația sinusurilor paranazale, o afecțiune banală la prima vedere, însă o afecțiune care generează simptome foarte neplăcute, adesea mimând o răceală, cu tuse, strănut, nas înfundat sau durere de cap persistentă, refractară la tratament.

    Sinuzitele se clasifică în raport cu durata, simptome şi localizarea anatomică

    Sinuzita acută – inflamarea mucoasei  sinusale  cu apariția unei secreții purulente cu durata până la 3 săptămâni

    Sinuzita subacută – durata infecției între 3 săptămâni și 3 luni

    Sinuzita recidivantă – înregistrarea a 4 sau a mai multor epizoade de sinuzită acută cu o durată de cel puţin 10 zile, şi o vindecare completă între epizoade.

    Sinuzita cronică – menținerea inflamației mucoasei sinuzale și a unei secreții muco-purulente mai mult de  3 luni.

    Sinuzita poate sa afecteze doar un sinus ( cum ar fi sinuzita maxilară) – este cea mai frecventă formă sau poate să afecteze toate sinusurile – pansinuzită.

    Generalități

    Rinosinuzita cronică sub multiplele sale forme, constituie una dintre cele mai frecvente afecțiuni întâlnite în medicină, iar în tratament sunt implicați mai mulți specialiști: medici de familie, medicina de urgență, pulmonologi, alergologi, otorinolaringologi, inclusiv intervenționiști și neurochirurgi, atunci când au loc complicații severe.

    Formele clinice

    • Rinosinusită cronică fără polipi nazali
    • Rinosinusită cronică cu polipi nazali
    • Asociată cu astmă bronșic
    • Asociată cu astmă bronșic și intoleranță la aspirină (s-mul Vidal Samter)
    • Rinosinusită cronică odontogenă
    • Rinosinusită cronică fungică

    Generalități

    • Prevalența în 7 – 14.7% din populație
    • Interesant, rata de prevalență al RSC este în mod substanțial mai mare la femei, cu un raport femei / bărbați de 6/4
    • Prevalența crește cu varsta, cu o medie de 2,7% și 6,6% în grupele de vârstă 20-29 și 50 de 59 ani, respectiv.
    • După vârsta de 60 de ani nivelul prevalenței al RSC se stabilizează la 4,7%

    Rinosinusita cronică cu polipi nazali

    Prevalence aprox. în 2- 4% din populație sau 25% din RSC este asociată cu polipi nazali

    Asthma este  asociată în aprox. 40-65%, la aceiași pacienți, dar interrelația lor nu este definit expres

    Intoleranța la Aspirin în 10-15% (Triada Vidal-Samter)

    Etiologie

    Culturile nazale și sinusale. Bacteriologia sinuzitelor cronice nu este bine definită. Culturile sunt, în general, nefolositoare pentru diagnosticarea sinuzitei cronice. Cu toate acestea, în cazurile în care boala nu răspunde la tratament sau progresează, culturile din secrețiile nazale pot ajuta la identificarea cauzei, care poate fi de natură bacteriană sau fungică.

    Majoritatea pacienților cu boala cronică, în special cei care au fost supuși anterior intervențiilor chirurgicale pe sinusuri, prezintă culturi sinuzale pozitive pentru bacterii, fapt care are mai degrabă semnificația unei colonizări decât a unei infecții. Pacienții care au efectuat mai multe cure de antibiotice pot fi colonizați cu S. Aureus sau cu specii rezistente la bacili gram-negativi.

    Factori predispozanți

    În apariţia rinosinuzitei cronice pot fi incriminaţi următorii factori:

    – Precedarea unei infecţii  a căilor respiratorii superioare, tratate incorect, ce se pot extinde

    – Prezenţa infecţiei concurente de vecinătate: corpi străini nazali necunoscuţi, adenoidită și amigdalită cronică, formaţiuni tumorale nazosinusale;

    – Infecţia dentară (cauzează aşa-numita sinuzită odontogenă);

    – Rinitele alergice, alergie respiratorie.

    – Dereglări endocrine (diabetul saharat)

    Cauze generale: macro şi microclimat nocive, fumatul, frigul şi umezeală, barotraumatisme, gaze toxice, pulberi iritante, boli de nutriţie, anemie; poluarea mediului (deseori fumatul pasiv)

    Factori iatrogeni (ventilarea mecanică, prezenţa unui tub nazogastral, tamponamentul nazal de durată),

    – Variaţii anatomice (hipertrofie adenoamigdaliană, deviaţie de sept nazal, particularităţi anatomice ale complexului osteomeatal, polipi nazali, dehiscenţa velopalatină)

    – Înotul

    – Imunodificienţa

    – Dereglări secretorii (fibroza cistică)

    – Sindromul Kartagener – abnormalităţi ale clirensului mucociliar

    Semnele și simptomele de sinuzită cronică

    Semnele și simptomele sinuzitei cronice sunt asemănătoare cu cele din sinuzita acută, însă acestea se mențin o perioadă mai lungă (peste trei săptămâni) și produc o epuizare semnificativă a organismului. De obicei, sinuzita cronică nu se asociază cu febra.

    • Durere la nivelul feței și presiune în zona frunții, tâmplelor, obrajilor, nasului și ochilor;
    • Dificultate la respirația nazală;
    • Evacuarea unor secreții de consistență crescuta din nas;
    • Tulburări ale mirosului și gustului;
    • Obstrucție nazală și congestie;
    • Dureri la nivelul maxilarului;
    • Dureri de dinți;
    • Tuse;
    • Inflamația gâtului;

    Semnele și simptomele de sinuzită cronică

    inspecţia, palpaţia, examen instrumental

    • Faţa – edem şi eritemă la nivelul sinusului afectat, hipersensibilitate la palpaţie
    • Ochii – edem periorbital
    • Nas – secreţii mucopurulente, edem şi congestia pituitarei, o dâră de puroi din meatul nazal mediu, prezenţa varietăţilor anatomice: deviaţie de sept nazal, cornete voluminoase, corpi străini,
    • Faringe – prelingerea secreţiilor mucopurulente pe peretele posterior al faringelui
    • Cavitate bucală – dinţii aflaţi în vecinătate cu sinusurile maxilare sunt sensibili
    • Urechi – prezenţa concomitentă a otitei acute, caracteristic pentru copii
    • Gât – limfadenopatie

    Notă:  Durerea facială izolată nu indică la o sinusită

    Cefaleea sinuzală

    Cefalee de cauza sinusală este o durere profundă și constantă la nivelul pomeților, frunții sau rădăcinii nasului. Durerea de obicei se intensifica la mișcarea bruscă a capului sau strănut și survine în mod obișnuit acompaniată de alte simptome sinusale, precum rinoree, urechi înfundate, febră, tumefiere a feței.

    Diagnosticul investigaţii

    Radiografia standard a sinusurilor paranazale pune în evidenţă nivel aero-lichidian sau opacitate cu o veridicitate în circa 54% pentru adult, iar pentru copii până la 12 ani informativitatea este mai joasă

    Diagnosticul investigaţii

    CT este mai informativă şi se recomandă de efectuat în:

    • Complicaţiile sinusitei acute
    • Sinusite cronice, care nu se supun tratamentului
    • În cazuri severe neclare, cînd diagnosticul doar este suspectat
    • Rezonanţa magnitonucleară ca regulă nu se recomandă în sinuzite
    • Investigaţii alergice

    Notă diafanoscopia şi ultrasonografia nu sunt recomandate în sinuzite prin informativitatea redusă

    Complicaţii:

    Orbitale

    Edem palpebral Celulita orbitală

    Abces subperiostal

    Abces retrobulbar

    Simptome

    oftalmoplegie limitată

    exoftalmie reductibilă

    diminuarea oculomotricităţii

    Complicaţii intracraniene

    Tromboza sinusului cavernos

    Meningita rinosinusogenă

    Abcesul lobului frontal

    Obiectivele tratamentului medical  sunt:

    • a reduce edemul la nivelul mucoaselor
    • a promova drenajul sinusurilor,
    • a eradica infecțiile care pot fi prezente.

    Acest lucru necesită adesea o combinație de glucocorticoizi topice sau orale, antibiotice, și de irigare salină nazale.

    Rolul bacteriilor în patogeneza sinuzitei cronice rămâne discutabil; cu toate acestea, un diagnostic precoce și tratament intensiv cu antibiotice pe cale orala, steroizi nazali topici, decongestionante și spray-uri nazale saline reduc simptomele  la un număr semnificativ de pacienți, dintre care mulți pot fi vindecați. Atunci când terapia medicală eșuează, pacientul este consultat pentru evaluare chirurgicale.

    Tratament chirurgical

    O intervenție chirurgicală pentru sinuzita cronica este rezervata pentru pacienții care nu au răspuns la terapia medicala. Tratamentul medical ar trebui să includă 3-6 săptămâni de antibiotice, steroizi nazale, și irigări nazale saline.

    Gestionarea optimă chirurgicală a polipilor nazali nu a fost  încă stabilită.  Intervențiile chirurgicale în tratamentul polipilor nazali sunt luați în considerare pacienții la care procesul nu se ameliorează după un tratament medical maximal. Chirurgia funcțional endoscopică a sinusurilor implică înlăturarea polipilor, a mucoasei polipoid modificată și deschiderea ostiumului sinuzal, chiar și după această chirurgie și  îngrijire medicală postoperatorie optimă, unii pacienți se vor prezenta cu recidive ale bolii.

    Concluzii

    • Rhinosinusita cronică este o patologie frecvent întâlnită și deseori trecută cu vederea
    • Cauzele sunt complexe
    • Tratamentul necesită aprecierea cauzelor și o supraveghere atentă
    • Managementul practic medical este eficient în majoritatea cazurilor 90%
    • Chirurgia endoscopică funcțională este de ajutor în sinuzita rezistentă la tratament medical adecvat 10%

    PREZENTARE ILUSTRATĂ

    Dr., conferenţiar universitar  Vasile Cabac

Dezvoltat WEB-SOLUTION GROUP