logo
  • Anticamera
    022 44-11-85
  • Informații
    022 43-85-15
  • Ziua Națională de Renunțare la Fumat este marcată anual în a 3-a zi de joi a lunii noiembrie. Genericul din acest an: „Tutunul – amenințare pentru sănătate și pentru bunăstare!” Activităţile dedicate acestei zile se axează pe promovarea efectelor benefice ale renunțării la fumat asupra organismului, continuarea acțiunilor de sensibilizare a populației referitor la riscurile consumului de tutun, accesibilitatea serviciilor de consiliere privind renunțarea la fumat pentru persoanele dependente de tutun.

    Consumul de tutun reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, considerându-se un factor de risc responsabil de creșterea cazurilor de boli netransmisibile severe, precum: cancerul de plămâni, bolile cardiovasculare şi respiratorii, boala obstructivă cronică a plămânilor, ateroscleroza, etc. Fumatul, de asemenea afectează grav femeile însărcinate, provocând  naşteri premature şi greutate mică a copilului la naştere, iar la nou-născuţi creşte riscul apariţiei sindromului morţii subite a sugarului.

    Fumatul tutunului – boală legată de consumul de droguri înregistrată în clasificarea internațională a bolilor (RHC F17), care la fiecare 6 secunde omoară o persoană dintre care a 10 nu e fumătoare. La nivel mondial se estimează că există peste un miliard de fumători, în majoritate fiind bărbați, însă persistă o ușoară creștere și a femeilor fumătoare. 35% dintre fumătorii bărbați și 22% dintre femeile fumătoare sunt din țările dezvoltate și 50% dintre bărbații și 9% dintre femeile fumătoare sunt din țările în curs de dezvoltare – adică 80% dintre fumătorii actuali din lume locuiesc în țări cu venituri mici sau medii. Zilnic, între 80 – 100 mii de tineri din întreaga lume, devin dependenți de tutun.

    Conform Studiului Global privind Fumatul la Adolescenți din 2013 (GYTS 2013) prevalența fumatului în rândul elevilor cu vârsta de 13-15 ani este de 10,4%, dintre care 19% încep fumatul la vârsta de 7 ani și mai puțin, iar 64% până la împlinirea vârstei de 14 ani. Consecințele fumatului sunt dezastruoase. Anual, 5000-6000 decese (cca. 12-14% din totalul deceselor) survin din cauza bolilor condiționate de consumul tutunului, dintre care peste 60% la persoanele cu vârsta aptă de muncă, mortalitatea bărbaților de 2 ori depășind-o pe cea a femeilor.

    În Republica Moldova, conform studiului MICS (2012) 48,5% bărbați și 8,2% femei sunt fumători activi, iar dintre ei, 45% bărbați și 7,5% femei sunt de vârsta tânără – de 15-34 ani. Fumătoare sunt și cca 12% dintre gravide care, dacă fumează un pachet de țigări pe zi, inhalează peste 11 mii ori în cursul sarcinii fumul de țigară. Îngrijorează și practicile comune ale consumului de tutun ale populației: se fumează în prezența altor persoane nefumătoare în locurile publice și acasă; părinții fumează în prezența copiilor; tinerii consumatori de tutun cu vârsta de până la18 ani fumează deschis; soții femeilor însărcinate fumează în prezența lor, etc.

    În pofida inițierii mai târzii a fumatului de către femei decât bărbații, numărul mediu de țigări fumate pe zi este cam același, indiferent de mediul urban sau rural. Astfel, prin creșterea costurilor de îngrijire a sănătății și scăderea productivității, consumul tutunului implică costuri enorme pentru economiile naționale, agravează inegalitățile în materie de sănătate și exacerbează sărăcia – cei mai săraci cheltuiesc mai puțin pe produsele alimentare, educație și sănătate. Numai în Republica Moldova costurile economice pentru pierderea productivității muncii din cauza îmbolnăvirilor sau deceselor premature, inclusiv și achitarea pensiilor pentru invaliditate, se estimează la cca. 1 miliard 830 mil. lei – sumă ce esențial depășește veniturile din comercializarea produselor din tutun.

Dezvoltat WEB-SOLUTION GROUP