logo
  • Anticamera
    022 44-11-85
  • Informații
    060740791
  • Încheierea perioadelor caniculare, odată cu venirea toamnei nu presupun și încheierea problemelor de sănătate. Scăderea temperaturilor și umezeala din atmosferă fac posibilă o raspândire și instalare mai rapidă a afecțiunilor sistemului respirator.

    простудаSistemul respirator și zona ORL sunt foarte des afectate în perioada rece, fiind principalele porți de intrare a virușilor și bacteriilor în organism. Afecțiunile respiratorii au un debut asemănător, indiferent de factorul patogen care le produce. Simptomele generale de afectare a sistemului respirator sunt: nas înfundat, rinoree, tuse, durere în gât însoțită de multe ori și de creșteri ale temperaturii corporale.

    Agenții etiologici a infecțiilor respiratorii:

    1) cauze bacteriene (pneumococci și alți streptococci, stafilococci, mycoplasma, bordetella pertussis, meningococci, mycobacterium și altele).
    2) cauze virale (virusuri gripale, parainfluenza, adenovirusuri, enterovirusuri, rinovirusuri, rotavirusuri, virusul herpetic, virusul rujeolei, oreionului și altele).
    3) fungice (Candida, Aspergillus, Actinomicete).

    Sursa de infecție – persoana bolnavă sau purtător al unui agent infecțios.

    Mecanismul de infectare aerogenic care include picături din aer (infecția prin contact cu pacientul, prin inhalarea de aerosoli din timpul tusei și strănutului), praful din aer (inhalarea de particule de praf care conține agenți infecțioși).
    În unele infecții respiratorii, din cauza rezistenței agentului patogen în mediu există factori importanți ai transmisiei – obiectele de zi cu zi (mobilier, fulare, prosoape, veselă, jucării etc.).
    Bolile inflamatorii ale aparatului respirator sunt convențional clasificate în boli ale căilor aeriene superioare și boli ale căilor aeriene inferioare, în funcție de criteriile anatomice, însă niciodată o infecție respiratorie nu se limitează la o anumită structură anatomică. De aceea manifestarea clinică depinde de regiunea anatomică afectată de boală, de severitatea reacției inflamatorie locală, de gradul de interes a mecanismelor de apărare precum și de agentul etiologic.

    Marea majoritate (95%) sunt afecțiuni ale căilor aeriene superioare:
    – rinofaringita;
    – faringita;
    – adenoidita;
    – sinuzita;
    – otita.
    5 % reprezintă infecții ale căilor aeriene inferioare:
    – laringita;
    – traheobronsita;
    – bronșiolita;
    – pneumonia.

    Cele mai afectate sunt persoanele vârstnice, copiii – în special cei care sunt la şcoală sau grădiniţă şi bolnavii cronici a căror imunitate este grav afectată de boala de bază.
    Cel mai frecvente din afecțiunile respiratorii sunt virozele.

    Gripa este cauzată de un virus care atacă, în primul rînd, nasul, gâtul şi bronhiile, şi uneori, chiar şi plămânii. De obicei, infecţia durează o săptămână şi se manifestă prin:
    – apariţia bruscă a febrei;
    – dureri de cap;
    – slăbiciuni;
    – tuse;
    – dureri în piept, articulaţii, etc.

    În prezent circulă cel mai des 2 tipuri de virusuri de gripă, care afectează omul: A şi B. Virusurile de tip A cauzează cele mai multe epidemii larg răspândite; virusurile de tip B cauzează în general, epidemii regionale. Structura genetică a virusurilor de gripă permite frecvente schimbări în caracteristicile lor antigenice, cunoscute drept modificări genetice, care fac necesară reformularea anuală a vaccinurilor anti-gripale.Virusul gripei se transmite uşor de la o persoană la alta prin particule eliminate de persoana infectată prin tuse sau strănut. Acestea intră în corp prin nas sau gât. Într-un interval de 1-4 zile apar primele simptome. Boala se răspândeşte extrem de rapid în rândul populaţiei, mai ales în locuri aglomerate. Vremea rece şi uscată favorizează supravieţuirea virusului un timp mai îndelungat în afara organismului, din acest motiv sezonul epidemiilor este iarna şi primăvara devreme.Uneori gripa poate fi confundată cu răceala.
    Deşi răceala şi gripa au multe simptome asemănătoare, răceala este în general uşoară, dar gripa tinde să fie mult mai severă ca manifestare.
    Deseori răceala debutează cu stări de oboseală, strănut, tuse şi nas înfundat. Este posibil să apară şi febră, dar de obicei ea este cu 1-2°C mai ridicată decât în mod normal. Poate apărea iritaţie sau roşeaţă în gât, ochii lăcrimoşi şi dureri de cap. Toate aceste simptome însă pot varia la fiecare persoană. Răceala durează de la 3-4 zile pîna la 10 zile. Majoritatea adulţilor au 1-2 răceli/an, în timp ce copiii pot avea 5-8 răceli/an.
    Gripa – debutează brusc şi violent, cu febră înaltă. Febra este însoţită de stări de slăbiciune şi oboseală, tusă uscată, nas care pare să curgă la nesfârşit, frisoane, dureri musculare, dureri puternice de cap, dureri oculare şi roşeaţă în gât. Febra poate dura de la 3 la 5 zile. După vindecare este posibil ca starea de slăbiciune şi oboseală și tusa să mai dureze până la 3 săptămâni.

    sanbyulleten-po-grippu-profilaktika_RUM

    Măsuri generale de prevenire a afecțiunilor respiratorii:

    • Mențineți igiena corporală! Factorii patogeni se pot transmite atât prin aer (tuse, strănut etc.), cât și prin intermediul obiectelor pe care le atingem. Virusurile și bacteriile intrate în contact cu mâinile își păstrează caracterul contagios până la 6 ore. Spălați-vă frecvent pe mâini, cu precădere la intrarea în casă si înainte de mese!
    • Apelați la vaccinurile special create pentru prevenirea afecțiunilor respiratorii! Consultați medicul de familie în acest sens.
    • Întăriți-vă sistemul imunitar prin alimentație și suplimente. Alimentaţia să fie bogată în vitamine, minerale, antioxidanţi naturali, care se găsesc în fructe, legume, lactate, cereale integrale, seminţe, peşte etc.
    • Se poate apela, de asemenea, la tratamente imunostimulatoare ce se pot efectua la începutul perioadei reci sau la soluțiile oferite de homeopatie sau fitoterapie.
    • Încercați să evitați fumatul, atât pasiv, cât și activ. Fumul de țigară irită mucoasele căilor respiratorii, facilitând instalarea și înmulțirea factorilor patogeni. În cazul copiilor, sensibilitatea este cu atât mai mare. Evitați fumatul în preajma lor.
    • Mentineți umiditatea aerului! Aerul uscat din interiorul încăperilor iriă mucoasele, cu atât mai mult dacă există în încăpere o sursă de căldură. Pentru a remedia această problemă, este suficientă păstrarea unui vas cu apă pe calorifer. Gradul de umiditate necesar este de 50-60%.
    • Pastrați igiena casei! Praful este un puternic factor alergen. Este importantă ștergerea prafului în fiecare zi, curățarea suprafețelor cu un mare grad de contact cu substanțe dezinfectante și aerisirea camerelor. Aerul încălzit, nepurificat și uscat determină blocarea căilor respiratorii și forțează respirarea prin intermediul gurii. Aerul respirat pe gură nu este filtrat, prin urmare instalarea unor factori patogeni este mult mai probabilă.
    • Acționați de la primele simptome! Prin acest lucru nu spunem să apelați la medicamente puternice (antibiotice) pentru orice simptom minor, ci să ajutați organismul în lupta sa, întărind sistemul imunitar sau ameliorând simptomele (mucolitice, antiinflamatoare, antiseptice, antitusive, antipiretice etc.). Administrarea antibioticelor în multe dintre cazurile de rino-faringită este un abuz. Dacă afecțiunea are la bază o infecție virală, antibioticele nu vor grăbi vindecarea, ci doar vor dezechilibra organismul, crescând rezistența bacteriilor.
    • Evitaţi automedicaţia, în special atunci când vine vorba de antibiotice, şi prezentaţi-vă la medic la apariţia simptomelor de răceală, pentru a preveni complicaţiile, dar şi accidentele în caz de automedicație: alergii medicamentoase, dureri, erupţii pe piele, sângerări şi alte efecte adverse. Chiar şi produsele naturale (tincturi, picături, tonice, inhalante) trebuie recomandate de un specialist.
    • Să aveţi un aport crescut de lichide (sucuri naturale, ceaiuri îndulcite cu puţină miere şi acrite cu lămâie, compoturi, supe-creme de legume de sezon, limonade, apă plată).
    • Evitați schimbările bruște de temperatura! Trecerea de la foarte cald la foarte rece este înregistrată ca un șoc pentru organism. Îmbrăcați-vă corespunzător temperaturii. Deși este poate cel mai banal sfat împotriva afecțiunilor respiratorii, este și cel mai des ignorat.
    • Respectați o perioadă de convalescență de 4-5 zile. Ignorarea ei poate duce la întoarcerea bolii și a simptomelor ei. Îmbrăcămintea şi încălţămintea să fie potrivite pentru aceste temperaturi pentru ca frigul şi umezeala să nu facă rău, iar umbrela nu trebuie să ne lipsească din geantă.
    • Faceţi plimbări şi exerciţii fizice de relaxare cât mai des.
    • Nu întrerupeţi tratamentul în cazul afecţiunilor cronice, mai ales dacă sunteţi cardiaci, diabetici, cu astm sau boli respiratorii cronice, renale, neurologice sau oncologice.
    • Evitaţi supraaglomerările, vizitele la spital, deplasările în mijloace de transport comun etc.
    • Folosiţi batista sau şerveţelul în caz de tuse sau strănut.

    Ce recomandă medicii pentru profilaxia gripei?

    În scop profilactic populaţiei i se recomandă utilizarea produselor medicamentoase antivirale (interferoane, Tamiflu, Zanamivir, Pacovirină, Amixină, Arbidol, unguient Oxolinic), care vor fi aplicate conform instrucţiunilor de utilizare, consultând medicul de familie. Concomitent se recomandă de a include în regimul alimentar produse preponderent de natură vegetală cu un conţinut sporit de fitocide – ceapă, usturoi, lămâie, coacăză, suc de ridiche, ceai de măcieşe; inclusiv şi produse apicole (propolis, miere de albini).
    Îşi păstrează actualitatea vaccinarea antigripală, care pe lângă prevenirea îmbolnăvirii, face ca ea să decurgă mai uşor şi fără complicaţii. Pentru vaccinare se folosesc vaccinuri înregistrate în Republica Moldova. Vaccinarea se efectuează în instituţiile medicale persoanelor din grupele de risc şi doritorilor.
    Un rol important în profilaxia gripei îl joacă măsurile antiepidemice. La apariţia primelor simptoame: slăbiciune, frisoane, ridicarea brusă a temperaturii corpului, dureri de cap în regiunea frontală, uscăciune a căilor respiratorii, strănut – bolnavul trebuie să stea la pat şi să cheme medicul la domiciliu. Asemenea bolnavi mai ales copiii, trebuie urgent izolaţi din instituţiile medicale somatice, din instituţiile preşcolare. La domiciliu, bolnavul se izolează într-o cameră aparte sau patul se îngrădeşte cu un paravan. Bolnavului i se pun la dispoziţie veselă, ştergar, băsmăluţă individuală.
    Persoanele care îngrijesc bolnavul, trebuie să poarte mască din 4 straturi de tifon, care acoperă gura şi nasul. Asemenea măşti în timpul epidemiilor de gripă se recomandă a fi purtate de personalul instituţiilor medicale, farmaciilor, magazinelor, etc.
    Încăperea în care se află bolnavul trebuie bine aerisită, dereticată regulat, folosind soluţii de dezinfectanţi. Ştergarele, băsmăluţele, vesela de care s-a folosit bolnavul se fierb 15 min în soluţie de 2% de bicarbonat de natriu. În timpul epidemiei de gripă evitaţi locurile aglomerate.
    1. http://old.ms.md/public/policies/infectioase/profilayiag/profilax/
    2. https://www.farmaciata.ro/afectiuni-respiratorii/item/1201-preveniti-afectiunile-respiratorii-la-inceput-de-toamna
    3. http://medical-ro.medster.in.ua/boli-respiratorii/27905-infec%C8%9Bii-ale-tractului-respirator.html.
    Șefa secției: Viorica Eni
    Medicul Elena Ignatiuc
    Medici rezidenți: Diana Napun; Ana Popescu

Dezvoltat WEB-SOLUTION GROUP